Timiditatea - o sansa in minus la angajare !

Interviul pentru angajare reprezinta un context anxiogen pentru persoanele timide. O incredere scazuta in propriile abilitati, le determina sa anticipeze o evolutie slaba pe parcursul interviului si implicit un ulterior raspuns negativ din partea angajatorului. Se formeaza un cerc vicios in care timidul se afunda tot mai mult. Insasi decizia de a participa la interviul pentru obtinerea unui loc de munca, poate trece prin filtre riguros stabilite. Conform cercetarilor, persoanele timide tind sa isi inceapa cariera mai tarziu decat cei care nu sunt timizi, mai mult, acestia sunt mai dispusi sa refuze promovarile ulterioare.
Va aflati fata in fata cu intervievatorul si simtiti ca nu reusiti sa detineti control total asupra propriei persoane: vocea va tremura, obrajii vi s-au inrosit, iar gandurile negativiste nu contenesc sa se opreasaca, mai mult, va vor insoti pe intreg parcursul interviului: Cu siguranta nu voi reusi sa las o impresie buna! Ce anume genereaza starea de timiditate in situatia de interviu? Temerea ca nu veti reusi sa va ridicati la inaltimea asteptarilor si ca nu veti obtine postul respectiv? Neincrederea in propria sansa?
Intr-un context uzual, de normalitate, reactiile timidului sunt firesti, incadrate in aceasta normalitate. In situatii anxiogene, va incerca tipuri foarte precise de deformare a reprezentarii mentale a realitatii si va cadea prada „capcanelor” situationale. Care sunt reactiile pe care le determina un astfel de context, in cazul candidatului timid?
Radicalizarea - a privi intreaga situatia in negru;
Suprageneralizarea - a dramatiza o dificultate obisnuita, generalizand-o in mod excesiv (folosind adverbe ca “totdeauna” si “niciodata“);
Deformarea selectiva - a minimaliza ceea ce este pozitiv, amplificand ceea ce este negativ;
Autodeprecierea - a crede ca toate calitatile noastre, atuurile si succesele noastre nu au nici o valoare si nu servesc la nimic.
Putem parcurge pasi catre imbunatatirea stapanirii de sine si inlaturarea timiditatii excesive atunci cand suntem pusi in situatia de a participa la un interviu:
Daca un rezultat nu corespunde asteptarilor dvs., il considerati un esec total. Abordati astfel, un rationament extremist si mai putin nuantat. Simtiti ca nu ati reusit sa exprimati ceea ce v-ati fi dorit la una din intrebarile intervievatorului. Care sunt gandurile generate ulterior? Este un alt interviu esuat!; Nu mai am nici o sansa sa obtin acest post! (Radicalizarea), Intotdeauna raspund pripit! (Suprageneralizarea).
Astfel de reactii nu au menirea de a va insenina sau de a va ajuta sa va regasiti increderea de care aveti nevoie, pentru a continua cu succes interviul si pentru a reusi sa evoluati pozitiv. Cu toate ca interviul a decurs bine, retineti doar acel raspuns oferit intervievatorului care v-a nemultumit pe dvs. (Deformarea selectiva). In acest mod, nu faceti decat sa extrageti detaliile negative, cele care vin sa confirme tezele dvs. defetiste, sa le amplifice si sa umbreasca din importanta aspectelor situationale pozitive. Astfel, incapacitatea de a va aprecia la justa valoare, va impiedica sa va prezentati abilitatile si implinirile profesionale de pana in prezent in mod constructiv.
Primul pas in procesul de anihilare a timiditatii il reprezinta tocmai constientizarea factorilor generatori. Daca nu puteti opri prezenta acestora, cu siguranta veti putea modifica modalitatea de abordare, propria viziune asupra lor, semnificatia atribuita. Daca ati fost chemat la interviu, inseamna ca ati trezit interesul angajatorului, iar acesta considera ca meritati o sansa sa aratati cine sunteti si ce puteti. Reamintiti-va succesele de pana acum si cantariti relevanta lor pentru jobul pe care il doriti in prezent. Puteti incerca sa va controlati emotiile imaginandu-va situatii relaxante, vorbind mai tare, sustinand contactul vizual. Trebuie sa fiti optimist, sa aveti incredere in fortele proprii si sa va concentrati asupra punctelor tari. Toti oamenii au temeri si trec prin emotii intense in anumite momente ale vietii lor. Modalitatea de abordare, atitudinea fata de o anumita situatie face insa diferenta: va puteti lasa coplesit de emotii si temeri sau va puteti pastra increderea si optimismul.
Psiholog Andra Luchian 23.07.2009